Sa fii un parinte este clar o meserie de o viata. Nu te poti pregati pentru tot ceea ce inseamna sa fii parinte, pentru imprevizibilul ce se poate intampla. Si mai cu seama pentru ca esti adultul care le suporta pe toate cu siguranta ca te vei gasi si tu in una din situatii:
- Toata lumea te judeca. De cate ori nu spun parintii ca isi permit sa faca ce doresc caci isi cresc odraslele cum doresc. Insa de la parinti si cei din familie pana la vecini si prieteni toata lumea isi va permite sa te judece.
- Vei trece prin clasica dilema „sunt un parinte bun?”. Ce-i drept iti trebuie si o doza de responsabilitate si mai mult decat atat ai nevoie de intuitie pentru a lua cele mai bune decizii. Asa ca esti sau nu atat timp cat iti iubesti copilul si faci totul pentru el este greu de crezut ca nu esti un parinte bun.
- Ai putea fi exagerat. Fie vorba despre principiile de crestere, fie vorba de ceea ce inseamna educatia ai putea fi cel care aduce prea multe pretentii. Chiar daca a tinde spre perfectiune este ceva motivational totusi orice succes ar putea fi usor trecut cu vederea si deloc apreciat.
- Copilul fara frati poate fi la fel de prietenos ca si altii. Este doar un mit sa auzi pe cei din jur ca „trebuie” sa mai faci un copil pentru a se invata sa socializeze, sa imparta si sa deprinda cine stie ce abilitati.
- Iti va fi greu sa spui nu. Insa mare greseala in randul parintilor este legata de imposibilitatea de a trece de dragalasenia celor mici. Cu toate acestea scopul este nu numai de a creste insa si de a educa asa ca si cei mici au nevoie de reguli in societate. Uneori trebuie sa mai spui si „nu”.